Conștientizarea limbii în grǎdinițǎ și școala primară: O sămânță pentru învățarea pe tot parcursul vieții
Ca urmare a migrației, globalizării și a mobilității tot mai mari, societățile moderne se caracterizează printr-o diversitate culturală și lingvistică în creștere (Lohe & Elsner, 2014: 29). Acest context a creat necesitatea de a experimenta noi abordări didactice care să țină cont simultan de repertoriile lingvistice și culturale ale elevilor și să îi pregătească să trăiască într-o lume globală. Conștientizarea limbii a fost propusă ca o abordare adecvată pentru a atinge acest scop, deoarece creează oportunități pentru elevi de a explora diversitatea lingvistică și culturală și de a dezvolta cunoștințe, abilități și atitudini esențiale pentru „conviețuirea” (Lourenço, Andrade & Sá, 2017: 2).
Ce este conștientizarea limbajului?
Potrivit Asociației pentru Conștientizarea Limbii (ALA), „Conștientizarea limbii (LA) poate fi definită ca cunoaștere explicită despre limbaj, precum și percepția și sensibilitatea conștientă în învățarea limbii, predarea limbilor și utilizarea limbii”. LA acoperă un spectru larg de domenii, deoarece se referă la înțelegerea conștientă a modului în care funcționează limbajul – fonologic, sintactic, pragmatic și social. Include capacitatea de a reflecta asupra propriei limbi și a altora, de a recunoaște diferențele și asemănările și de a aprecia valoarea diversității lingvistice. De asemenea, încurajează cursanții să gândească limbajul ca pe un sistem și un instrument pentru crearea sensului.
Conștientizarea limbii nu este același lucru cu învățarea tradițională a limbilor străine. În loc să se concentreze doar pe modul de a vorbi sau scrie o limbă, LA îi invită pe cursanți să facă un pas înapoi și să privească limbajul ca pe un fenomen. Prin urmare, implică observarea diferitelor sunete, scrieri și structuri ale limbilor lumii (Explorarea diversității), identificarea modului în care funcționează prefixele, sufixele și structurile propozițiilor (Recunoașterea tiparelor) și gândirea asupra modului în care folosim limbajul pentru a exprima identitatea sau emoția (Reflecție metalingvistică). În acest sens, joacă un rol important în dezvoltarea competenței plurilingve și pluriculturale a elevilor, făcându-i mai dispuși să accepte și să participe la alte experiențe lingvistice și culturale (Lourenço, Andrade & Sá, 2017: 3).
Conștientizarea limbajului poate fi înțeleasă în mai multe moduri complementare. Lohe și Elsner (2014: 33–34) identifică trei dimensiuni: cea cultural-politică (modul în care limbajul arată puterea), cea social-educațională (credințele și atitudinile elevilor și profesorilor) și cea lingvistică-sistematică (structura și regulile limbajului). Ele descriu, de asemenea, cinci domenii: puterea (limbajul ca instrument de influență), social (înțelegerea limbilor și contextul lor cultural), afectiv (atitudini și interes pentru limbi), cognitiv (cunoașterea structurii limbajului) și performanță (îmbunătățirea limbajului prin reflecție).
García (2008: 385) explică că, în predare, Conștientizarea limbajului include să știi cum să folosești limbajul în mod adecvat (cunoașterea limbajului), să știi cum funcționează limbajul (cunoștințe despre limbaj: gramatică, fonologie, vocabular) și să știi cum să îl predai eficient în clasă (practică pedagogică).
De ce contează anii preșcolari și primari?
reprezintă o „fereastră de aur” pentru conștientizarea limbii din mai multe motive:
- Flexibilitate cognitivă: La această vârstă, creierul este foarte plastic. Expunerea la „mecanica” diferitelor limbi ajută la dezvoltarea conștientizării metalingvistice – capacitatea de a trata limba ca pe un obiect de gândire. Cercetările sugerează că elevii cu LA ridicat obțin adesea rezultate mai bune la alte materii, inclusiv matematică și logică, deoarece sunt instruiți să vadă tiparele de bază.
- Creșterea alfabetizării în prima limbă: Surprinzător, studierea altor limbi îi ajută pe copii să-și înțeleagă propria limbă. Când elevii află că franceza folosește substantive de gen sau că japoneza folosește alfabete diferite pentru scopuri diferite, devin mai sensibili la nuanțele gramaticii și ortografiei lor. Mută alfabetizarea de la memorarea mecanică la investigația activă.
- Promovarea incluziunii sociale: Într-o clasă diversă, LA validează „limbile de acasă” ale tuturor elevilor. Când un profesor evidențiază un cuvânt în arabă sau poloneză, aceasta transformă limba maternă a unui elev bilingv dintr-o posibilă barieră într-un atu al clasei. Acest lucru construiește o cultură a respectului și reduce „anxietatea lingvistică”.
Cum pot educatorii să promoveze conștientizarea limbajului?
Educatorii nu trebuie să fie poligloți pentru a integra LA în sălile lor de clasă. Ele pot pur și simplu:
- Creează un mediu bogat în limbi , cu expunere la texte diverse, expoziții multilingve și povestiri orale.
- Implică-te în discuții metalingvistice, determinând copiii să reflecteze asupra cuvintelor, gramaticii și sensului.
- Sărbătorește diversitatea lingvistică invitând elevii să împărtășească cuvinte sau expresii din limbile lor de acasă.
- Integrează activități lingvistice interdisciplinare, legând utilizarea limbii de materii precum știința, istoria sau arta.
Iată câteva activități simple și captivante pentru a aduce LA în clasă:
- Abordarea „Detectivului de Limbă”: Oferă-le elevilor un text scurt într-o limbă necunoscută, dar înrudită (cum ar fi italiana, dacă știu puțin spaniolă) și roagă-i să „detecteze” sensul folosind indicii contextuale și conexiuni.
- Vânătoarea de cuvinte împrumutate: Explorează istoria cuvintelor cotidiene. Aflarea faptului că „șampon” provine din hindi sau „robot” din cehă îi ajută pe copii să vadă limba ca pe o carte de istorie vie.
- Compararea sunetelor: Folosește fragmente audio pentru a auzi cum „cântă” limbile diferite. Discutarea „melodiei” mandarinei versus „ritmul” germanei ajută la dezvoltarea sensibilității fonologice.
Conștientizarea limbajului ca „aliat” pe viață
Obiectivele programelor de Conștientizare a Limbii trebuie explicate clar părinților și profesorilor, subliniind că învățarea unei limbi nu ar trebui confundată sau echivalată cu învățarea limbajului și a culturilor cu care acestea sunt inerent legate (Young & Helot, 2003: 239).Când îi învățăm pe copii despre limbaj, nu îi învățăm doar să vorbească; îi învățăm să asculte, să analizeze și cum să se conecteze. Pe măsură ce cresc, această conștientizare devine un „aliat puternic” care îi sprijină în navigarea textelor complexe, angajarea într-un dialog respectuos și adaptarea la contexte globalizate unde comunicarea multilingvă este esențială.
Scopul LA nu este de a produce fluență imediată, ci de a crea „investigatori lingvistici” încrezători (Barton, Bragg & Serratrice, 2009: 149). Prin eliminarea fricii de „străin” și înlocuirea ei cu un sentiment de uimire, echipăm copiii cu instrumentele necesare pentru a naviga într-o lume multilingvă; plantăm semințele unei vieți întregi de curiozitate, empatie și gândire analitică! Despre asta este proiectul nostru Globetrotters, nu crezi?
Referințe
Asociația pentru Conștientizarea Limbii (ALA) https://languageawareness.org/
Barton, A., Bragg, J., & Serratrice, L. (2009) „Descoperirea limbajului” în școala primară: o evaluare a unui program de conștientizare a limbajului. The Language Learning Journal, 37(2), 145-164.10.1080/09571730902928029
García, O., (2008). Conștientizarea limbilor multilingve și formarea profesorilor. În J. Cenoz & N.H. Hornberger (eds.), Enciclopedia limbii și educației (ediția a 2-a). Volumul 6: Cunoașterea limbajului, 385–400. DOI:10.1007/978-0-387-30424-3_163
Lohe, V., & Elsner, D. (2014). Dezvoltarea conștientizării limbajului la copiii de școală primară cu cărți virtuale multilingve vorbite: Primele rezultate ale studiului pilot. Jurnalul Internațional de Învățare și Predare a Limbilor Asistate de Calculator, 4, 29-45. 10.4018/ijcallt.2014100103.
Lourenço, M., Andrade, A. I., & Sá, S. (2018). Vocile profesorilor privind conștientizarea limbajului în mediile preșcolare și primare: implicații pentru educația profesorilor. Limbă, cultură și curriculum, 31(2), 113–127. https://doi.org/10.1080/07908318.2017.1415924
Young, A., & Helot, C. (2003). Conștientizarea limbii și/sau învățarea limbii străine în școlile primare franceze astăzi. Conștientizarea limbajului, 12(3&4), 234-246. 10.1080/09658410308667079.